joi, 26 noiembrie 2015

1:04

Mi-am pus căștile și nu vreau să mai aud nimic altceva afară de muzică, pic de somn și ce-mi mai rămâne afară de somn, afară de vise, ce-mi mai rămâne de făcut?
Ce-mi mai rămâne?

Mă simt tot mai obosită și nu reușesc să recuperez o noapte de nesomn, am timp să dorm dar nu reușesc să pic și să dorm oricând, să dorm zdravăn și-n timpul zilei, să dorm în plus nopțile, nu dorm nici noaptea destul, ar trebui să dorm ore și ore în șir, cum aș avea poate nevoie, înfășurată în pătură, în întuneric, până nu mai mișcă nimic în mine, până e întunericul deplin, până mă trezesc și plec, plec în vise, departe.
 
Nu pot să scriu nimic frumos și nimic foarte elaborat.




Am început atunci să mă zbat, cu gaura aia oribilă deschisă, lipită de pământ, curgând.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu