Polonaise No 8, Op 71 en ré mineur

Poloneze de Chopin pe discuri, rădăcinile sociale ale cunoașterii, scheme pe hârtie. Sunt un puțin știutor, doritor, vreau să dorm.
Și să scriu, despre mușchi, fibre, piele, locuitorii lor.
Îmi imaginez degetele pe clape, bătăile inimii.

Litorală

O privire - amintire.
Noapte - o, ființele măiestre, cu paiete și cu pene, domnișoarele silfide, domnișoarele plinuțe, corpuri albe, corpuri brune, cu veșminte ușurele, unduindu-se lejere pe nisipul stațiunii, cu șalvari și cu ilice pe sub care se văd forme, rotunjoare și oneste, calde, vii, tremurătoare, așteptând lungane palme să le mângâie cu pofte, mici cazane și cu focuri, foale, lemne și lulele, pufăite rar, alene, pe o barcă părăsită, sticle pline, sticle goale, cu tărie și cu bere, palme calde zac pe șolduri de cadâne nu prea treze, plete lunecând pe umeri, o țigară și, pesemne, soarele-adunat în vene, pe când valuri, valuri, valuri, tot izbindu-se de țărmuri, aduc algele aproape și le-ascund naiv pe piele, sub costume, sub păvaze, dezlipite pe cearșafuri, cu plăcere și mirare, pielea arsă și lichide, pe nisip întinși învinșii, lâncezeala, amețeala, visele prea îndrăznețe, rochii lungi multicolore și bermude și tricouri și nisip lipit pe pulpe, mateloți fantasmagorici privind marea lung, cu jale, obosiți și melancolici, submarine cu piscine, mâini ținute pe sub mese, buze strânse și sărate, pești albaștri și pești roșii, păsări albe, rotitoare, nori urâți şi fulgere, luminând o clipă ochii rotunjiți de fericire, un lungan cu blugi și oase, împungându-i piela fină încă albă și pistruii, se oprește și-o cuprinde, o sărută și o lasă, tot mișcându-se, mișcându-se, ușurel și foarte liber, tinerețe simplă, mută, inundând-o în neștire, muzicanții sorb din sticle, din pahare și din aer, note, ritmuri și cuvinte, scoici, meduze și un cuplu, scufundându-se-n adâncuri, neștiute, calme, calde.

Adorm

Nu am mai scris de ceva vreme pe aici.
Aș scrie mai mult și mai des și divers, pentru mine și pentru cine mai știe cine, cineva e acolo uneori, totuși - dar de cele mai multe ori în ultima vreme nu prea mai am ceva, un fel de energie, nu știu.
Sunt într-un fel de supă cremă cu de toate, de fiertură cu ingrediente pasate, greu de identificat - și mai greu de exprimat. 
Mi-aș scrie o poveste dar nu o aflu prin mine, mă simt cumva deconectată. Poate mâine.
Nu vreau să rămân așa
Ascult muzică, închid ochii. Mi-e așa de somn și mi se golește mintea de mai toate și văd doar, văd așa de bine un cuplu de dansatori, mișcându-se, dansând. Nu mai am energie să scriu. Adorm aici, pe fotoliu, cu căștile pe urechi, cu vedeniile mele.
Noapte.

O altă

Mă legăn într-un hamac şi mi-e cam frig la picioare. Ascult muzică. Nişte oameni lansează undeva lampioane.
Nisip şi sare şi alge şi soarele cald pe piele, apa răcoroasă, cuprinzându-mă.
Faleza cărămizie, sideful, pietrele, algele.
Albastrul, pieile goale, norii.
În altă viață poate voi fi fost o femeie, poate scriitoare, lungindu-şi picioarele, cu pielea lor încinsă şi fină, pe un cearşaf alb pe o plajă, într-o zi nu prea caldă de iunie, cu nisipul frământat de valuri mari, zgomotoase. Scriind o scrisoare. Cu o viață plină, caldă, liberă.

Pentru ce

Pentru ce nopțile sunt încă răcoroase și pentru ce, pentru ce totul cade, decade în neștire?
Pălării suflate de vânt și oameni mințindu-se singuri pe străzi, înfășurați.

Picată

Am băut un pahar cu lapte și mi-e somn, foarte-foarte somn.
Un soi de epuizare.
Ai îmbătrânit, mi-aș zice, corpul tău mare s-a făcut și mai mare, umerii mari, brațele groase, coloana deformată tot mai mult, mai tare, burta umflata, mare, bărbia dublă, obrajii picați, cearcăne.
Aș vrea să închid ochii și să nu mai fiu nicăieri, ierburi verzi și ierburi amare, flori galbene și ceaiuri, ceaiuri, plouă peste tabla acoperișului și dânșii adorm, adorm, plecați pe valuri de cearșafuri și plapumi și cuverturi, pe perne șuvițe de păr și respirații calde, clădiri vechi înclinate unele spre altele, zidurile colorate și pietrele pavajului, te rog, haide să plecăm departe, în largul oceanelor, nu am văzut niciodată oceanul, mi-ar fi frica de el, te rog să mă crezi că atunci când merg cu tramvaiul nu văd mai nimic în jur afară de clădiri vechi, ruinate, mușchi și fire de iarbă sfărmând zidurile, coleoptere, rozătoare, aici noi rămânem singuri și sterpi, întinși pe pavaj când tramvaiul schimbă macazul, privind cum trec norii pe cer, ascultând roțile metalice, zidurile aproape se prăbușesc și înăuntru ei dorm, pe saltele cu arcuri, inimile bat asincronic și înăuntru au gheare, strângându-le, lama e lungă și sfâșie, pielea întinsă a unui picior moale, a pulpei, pășește cu atenție pe linie, vezi, încolo se văd luminile, o să ajungă în stație și o să plecăm încolo, nu știu unde, într-un loc în care, de nesomn, păsări dau spasmodic din aripi, ascultă-mă, există un leac, el e ascuns undeva între ziduri, împachetat într-o hărtie de ziar, pe o podea, în odaia cea mare, ia-ți o vacanță scurtă și du-te, undeva unde, unde, norii se reflectă în bălți și picioarele sunt goale și dormi, dormi mai departe, cu ochii întorși spre ruine.

Oboseală

Sprijinită de zid, cu ochii închişi şi gura deschisă.
Out here in the perimeter there are no stars.
Out here we is stoned
Immaculate.

Țarină

Închide ochii, o să visăm împreună oceane vaste de cuvinte, buze întredeschise și branhii mișcându-se ritmic, mici sfere umplute cu aer, plutind spre lumină.
Pe aici, pe această câmpie, pielea e udă de rouă și norii se plimbă.
Și mâine o să plouă.
Oameni lipiți de pământ, nări adulmecând aerul.

În râu

Soare în ferestre de dimineață. Am cafea și lapte și lucruri interminabile de făcut.

Am o imagine ce îmi persistă în minte, îmi cere s-o descriu. Sunt undeva, nu știu unde, cu picioarele goale într-un râu limpede și rapid, puțin adânc. Îmi ajunge apa poate până la glezne. Văd pietrele mari și rotunjite, fundul apei, le simt sub picioare. Apa e rece - dar nu foarte. Atât văd - picioarele mele goale, apa limpede curgând, pietrele mari, rotunjite de curgerea apei, câteva alge verzi crescând peste griul de bazalt al pietrelor.

Și plec iar, pentru câteva zile.