ehoh

nu știu de ce nu văd bine, nu văd bine deloc, nu văd bucăți de cuvinte, cum să scriu fiind într-așa un hal?
aș vrea să scriu o pagină, să scriu o pagină dintr-un roman prost ce nu va fi scris, să îmi dovedesc, așa
așa, un pustiu populat temporar, o ficțiune, o fricțiune între ce nu e și ce nu o să fie
să mă adap, să viețuiesc înăuntru un pic
nu cred că o să pot, nu azi
schițe, linii tulburi
o pagină pe zi
pentru cine și pentru mine, neînfăptuiri

dar nu azi


- Totul e așa, eh, știi.  Nu-i  mai nimic de făcut sau e zadarnic.


cât optimism
noapte

PS: plouă şi se aud picăturile pe frunze multe
miroase a umezeală verde
îmi amintesc un roman uitat cu o îmbrățişare