3:09

N-am somn, am tot felul de neliniști în schimb. Griji, spaime. Și unele speranțe.
Am făcut niște fotografii azi - ieri, mai precis. Iarăși după nu știu câtă vreme.
Abia le-am scos din aparat, nu le-am văzut pe toate, doar pe câteva, foarte puține, unele thumbnail-uri mi s-au părut mai interesante, le-am deschis în Gimp să văd ce aș putea să le fac, le-am făcut alb-negru, le-am decupat un pic.
Aș putea să fac asta, să stau să editez fotografii, m-ar prinde, captiva. De aici niște sau unele speranțe.
Ar fi prea multe de spus. Casc.
M-am lovit de un stalp de beton, m-am împiedicat în timp ce stăteam cu nasul în telefon și-i scriam mamei ca s-o liniștesc - sunt la protest dar e pașnic, n-o să pățească nimeni nimic, ne plimbăm pe Victoriei. Mi s-a umflat osul și mă doare. Asta simțeam când am început să scriu paragraful - durerea din os.
Oase, oameni.
Și-n lume se întâmplă lucuri.
Și afară e tot mai frig noaptea, e noiembrie și nu-mi vine să cred.
Și încă nu m-am apucat de căciulă. Și de multe altele.

Sunt o placă stricată și-aș vrea să fiu o șopârlă.